marți, 13 iulie 2010

Despre cum as manca eu toata viata doar lubenita

Nu stiu carui fapt se datoreaza preferintele oamenilor in materie de fructe. Sunt destul de convinsa ca nu tine nici de alimentatia mamei din timpul in care toti eram doar niste bieti fetusi si nici pe departe nu poate fi ceva ereditar. Cert e ca,preferinte si preferinte .. si preferinte. Mi-a trecut prin minte si ideea unei chestii supranaturale dar am renuntat. Oricum trec printr-o faza la capitolul idei si tot ce spun nu-mi par altceva decat idiotenii,sa ma credeti pe cuvant.
De ce lubenita? De ce nu capsuni,mango,ananas,kiwi? Asta ma intreb mereu. Ador fructul asta in asa masura incat nu pot concepe faptul ca exista vreo persoana careia sa nu-i placa. Adica,c`mon. As manca-o si stricata!
Profilul nutritional al pepenelui verde arata cam asa: 10% vitamina A, 25% vitamina C, 10% vitamina B6, 10% vitamina B1, 7% magneziu, 5% potasiu. Asta ca se se observe ca lubenita este pana si un izvor de sanatate.
Ma laud si cu o cantitate de aproximativ 50 de kg de fruct consumati intr-o saptamana,intr-o vara printre cele mai calduroase.
Mi-as face o poza in momentul asta plina pana la urechi de suc de lubenita si nu as concepe sa nu i se faca pofta cuiva,de fructul pe care il voi si expune,caci imaginea oricui intr-o asemenea ipostaza poate fi destul de gretoasa. Dar sunt oricum fara baterii si cu burta prea plina ca sa-mi misc fundul la magazin sa cumpar.. eh .. ce viata!

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu