marți, 24 august 2010

Postare de la mare!

Uf .. ce vanticel rece bate pe la mare in ultimele zile. Oricum surprinzator daca e sa ne gandim ca in primele zile pe litoral transpiram la tot pasul,transpiram in camera,transpiram pe strada,transpiram pe plaja,transpiram in mare! Dupa ce am contactat,un procent de 80 din noi un virus "ciudat" si am cazut,pe rand,rapusi de boala la pat,in plina vreme torida,acum,stam pe terase cu gecile pe noi. Ne-am cam epuizat din energie si chef de a participa la serate prin diverse locuri precum discoteci,terase s.a.m.d.,asa ca acum,care cum apuca un coltisor,isi vede de plictisul sau personal. Mai avem trei zile,dor de casa cu totii si atatea planuri ramase undeva departe,mentionate numai sub forma "am fi putut sa ..". Sunt atatea lucruri pe care le poti face in Costinesti dar desigur,sunt si mai multe pe care nu le poti face si/sau sunt mai putin accesibile. Sau doar si lenea e o cucoana extraordinara! Asa ca,stau in pat,cu laptopul altcuiva in brate,tusind intermitent si adulmecand sunetele din jur:muzica de toate felurile,combinata,din cluburi precum Gossip,Ring sau Tineretului,la care se adauga ceva manele de la o terasa apropiata , dinafara camerei se aud vocile prietenilor mei care exact in momentul asta joaca canasta.

Toate cele bune de pe litoral. Eu ma intorc curand acasa,dupa o vacanta extrem de binevenita,mai ingaduitoare,mai blazata la nimicuri,mai calma,mai relaxata din multe aspecte,cu chef de a incepe rutina de oras.

duminică, 15 august 2010

Bagaje pentru vacanta

Am cautat sa fac un sondaj printre cativa prieteni care au fost deja in concedii,respectiv excursii pe la mare cu intentia de a descoperi o metoda de a-mi face bagajele in asa fel incat sa uit cat mai putine lucruri,caci niciodata nu mi s-a intamplat,oricat de meticulos m-as fi ocupat de bagaj,sa nu uit nimic. Am auzit o parere de felul : "te uiti prin toata casa ce ai si te gandesti de ce ai avea nevoie acolo",ei bine,daca ar fi dupa mine,de la dulap pana la biblioteca si bucatarie as lua cam tot,luand in calcul posibilitatea de a-mi fi toate necesare,dar cu siguranta,ca aceasta metoda sa functioneze trebuie sa fi un om ori foarte calculat ori foarte superficial,altfel risti sa ramai blocat pe undeva,fara maini sau fara bagaje. Am luat in calcul si parerea unei colege care spunea sa sortez pe categorii ceea ce as avea nevoie,insa cand am luat foaia si pixul in mana si m-am gandit la diverse obiecte am realizat ca prea multe dintre ele erau incluse in categoria "Altele",ori adnotate pe margine,ori se legau de altele si probabil ca as fi uitat. Intr-un final,am gasit cea mai propice metoda,si anume "pune-ti problema in felul urmator:e dimineata,ma duc la baie.de ce am nevoie? ma duc la plaja. de ce am nevoie? vin acasa,de ce am nevoie? s.a.m.d". Acum mai trebuie doar sa pun la punct ultimele detalii si sa le asez pe toate,sa reiau lista de posibile activitati si sa sper ca oboseala acumulata deja nu o sa-si spuna cuvantul pana ce toate bagajele nu vor fi aranjate "cap-la-cap". Sa vedem ce ne rezerva litoralul marii Negre anul asta!

vineri, 13 august 2010

Mos Goriot

Inca una din cartile pe care la sfarsit le trantesc cu furie pe undeva departe de mine. Te tine in suspans,te face sa traiesti prin personaje,iti infatiseaza alte perspective ale vietii,nu neaparat contemporane ca mai apoi,la sfarsit,sa te faca sa iti spui "la dracu` cu cartea asta!". Mos Goriot,de Balzac se afla si ea printre multimea de elemente mai sus mentionata. Mi-am imaginat o lectura plictisitoare cand am decis sa o citesc,insa m-a captivat in asa masura incat sa-mi las clientii sa astepte la job.
In roman se urmareste intr-un plan evolutia unui tanar francez,Eugene Rastignac,de la un biet student din provincie pana la stadiu de tanar parizian renumit,bineprimit in cercurile cele mai inalte ale societatii acelui timp si intr-un alt plan,sfarsitul unui batran pe nume Goriot. Este evidentiata deasemenea dragostea paterna excesiva pe care,datorita acestui roman am inteles-o si eu si nu numai,scrutand toate aspectele am realizat ca oricat de fantastic mi s-ar parea mie,desi Balzac purta realismul in cerneala condeiului sau,nu e chiar atat de iesit de comun,ba chiar posibil. Dragostea acestui batran pentru ficele sale l-a facut sa-si piarda judecata si in final viata. El saruta necontenit pamantul pe care ele il calca urmand ca pe patul de moarte sa il blesteme si sa se ingroape,odata cu saracia ramasa,in tarana lui.
Un roman demn de citit,frapant ca si calitate artistica. O sa-l recomand copiilor mei!

Eu imi inchei consemnarea aici,pentru ca se anunta cateva zile tumultoase. Scap de jobul de vara ca sa merg la mare,unde voi sedea 10 zile.