Despre meetingul de protest

Daca esti roman,traiesti in Romania,nu esti handicapat(pardon,persoana cu dezabilitati) si iti pasa cat de cat de stirile in materie de social/politic,cu siguranta ai auzit,de pe vreun canal de stiri,de la vreun prieten ce mare tevatura s-a facut ieri in Bucurestiul nostru drag si vast.

50 de mii de oameni si-au mutat fundurile catre capitala,care cu ce a putut si cu ce a fost lasat( destinatia celor de la Arad a fost sabotata de firma cu care colaborau-doar un caz). S-au strans mai intai in piata Victoriei si au pornit intr-un mars pana in piata Constitutiei. Pe drum,in orice loc public unde exista o toaleta te opreai,gaseai cel putin douazeci de oameni la rand,si I mean it!

 

Animati de discursurile auzite in piata Victoriei,oamenii(sindicalisti alaturi de e o mare masa de oameni cu sau fara rost) huiduiesc si blagoslovesc guvernul pana in fata Palatului Poporului,unde se opresc,unii dintre ei se duc sa mai bea cate ceva in apropiere,dar intr-un final,in jurul ore 15,cam toata lumea e prezenta sa astepte concluzia. Se voteaza sau nu blestemata aia de motiune a cenzura?

Va zic sincer,lumea nu a fost prea motivata din interior,incat s-a vazut ca in momentul in care deja vremea te indemna sa te chircesti si-au cam pierdut din elan si glas sa mai strige. In jurul orei 17 deja majoritatea isi luau talpasita. Au fost ceva incidente dar minore. Au fost jandarmi,cu munitie poate,dar nu s-a intamplat nimic din ceea ce sugerau cei de la Realitatea.

Era foarte greu sa folosesti retelele de telefonie. Din 10 apeluri,caz fericit sa iti iasa pasenta cu unul. Motiv pentru care ne-am pierdut de nu stiu cate ori unii de alti.

 

In sfarsit,ne-am regasit,ne-am imbarcat si am plecat. Dupa multa agitatie sa ne gasim microbuzul,caci,la fel cum am sustinut ca nu am mai vazut atatia oameni la un loc,asa sustin si ca nu am mai vazut atatea autobuze,autocare,microbuze la un loc.

Am ajuns acasa cu degeraturi la picioare,frig in oase,greata si oboseala,cu sentimentul de esec,cu deznadejdea de a fi sustinut o cauza deja pierduta dar cu o noua experienta de povestit si cu cateva amintiri de valoare.