Caligraful lui Voltaire(cartea)

Acum cateva minute am terminat de citit,in sfarsit,caci o citesc de aproape o saptamana,cartea semnata de Pablo de Santis,Caligraful lui Voltaire. Titlul sugereaza ceva cu totul si cu totul serios,motiv pentru care am si procurat-o,in speranta ca ma voi delecta cu ceva informatii istorice asupra prestigioasei Frante si secolul ei vestit al luminilor. Insa,mare dezamagire am avut. In schimbul numelui impunator de Voltaire s-ar fi putut situa orice alt nume. Personajul romanului si numele istoric nu cred ca au avut in comun ceva mai mult decat un caligraf. Sau mai multi.
Oricum,actiunea se invarte defapt in jurul unuia dintre caligrafii aflati in slujba lui si anume,Dalessius,care,pentru a indeplini diverse misiuni ale acestuia,se baga in multe bucluri,fantastice. Si cand spun fantastic,ma refer la sensul propriu al acestui cuvant,de unde si dezamagirea mea. In locul romanului istoric dorit,m-am pricopsit cu un roman fantastic. Oricum,desi nu pe gustul meu pe deplin,a fost o lectura placuta,prelungita cam mult in ciuda asteptarilor si in ciuda celor 200 de pagini amarate ale lui.
Nu scriu despre ce citesc cu scopul de a le face recenzii sau asa mai departe. Poate cu postul asta raspund celor care mi pun simultan intrebarile "Ce ai citit in ultima vreme?" si "Despre ce era vorba?". Si in plus,e spatiul meu,mic,inghesuit si prost organizat,dar ma mai scoate din plictisul unei zile obisnuite. Asta pentru ca nu scriu des.